26 februarie 2006

Departe de tine

Am plans incet. Lacrimile mi-au udat ochii, dar i-am tinut inchisi si ele au sclipit in intunericul adanc din sufletul meu. Departe de tine... Noaptea a cazut peste mine, strivindu-ma sub misterul ei. Toata durerea aceasta amara pe care o simt imi place nespus si dulce de ar fi nu ar putea nicicand sa-mi potoleasca zvacnirile inimii. Departe de tine... Am luat pamantul in brate si l-am strans la piept sa-i dau pumnul de sange care nu mai tace. Si am batut pamantul cu pumnii caci nici el nu ma vrea cum nici tu nu ma vrei. Si am plans amar. Departe de tine... Am deschis ochii si lacrimile au cazut bucuroase in tarana. Nici tu nu mi-ai vrut sangele, ci doar lacrimile. Sa te infrupti la nesfarsit din durerea mea. Departe de tine... Mi-a secat plansul si corpul mi s-a uscat. Ochii s-au intors spre cer si acesta, negru, m-a apasat puternic in praf in incercarea de a mai stoarce macar o picatura. Pe obraji mai am doar urme albe de sare, iar ochii uscati ma dor. Dar inima nu tace, nu tace. Departe de tine... Un inger mi-a auzit durerea si a venit sa ma mangaie incet pe frunte. Mana lui calda mi-a atins ochii si buzele. Usoara mi s-a facut rasuflarea si inima, inima a tacut. Atata liniste in sufletul meu... Am plans incet si amar. Dar ingerul, oh Doamne, ingerul s-a preschimbat in tine! In hohote am plans fara sa ma pot opri. Iar tu si pamantul, lacomi, nesatui ati inceput sa va bateti pe durerea mea. Un demon, tu, pamantul un iad, ati supt din mine si nici cele mai fierbinti lacrimi ale mele nu v-au saturat, si am plans si am plans mult, am plans incet, am plans amar, am plans cu fata spre soare, am plans in genunchi. Plangand am luat sufletul si vi l-am intins. "Ce sa facem noi cu el?" ati spus uimiti si ati plecat. Ati plecat si lacrimile mi-au umplut fata. Si au stralucit in intunericul sufletului meu. Un inger a venit si m-a imbracat cu sufletul ce-l tineam in brate. Departe de tine... Atat de aproape...

Niciun comentariu: